Saturday, April 18, 2009

Renasterea unui arbitru

Suna ciudat, dar ceva se intampla. Undeva, acolo, nu conteaza unde, pur si simplu ACOLO, cineva sau ceva vegheaza. Vegheaza asupra noastra.
De ce? Sau cu ce scop? Nu conteaza, sau ... poate conteaza, dar nu in clipa de fata. Acestea-s intrebari la care ne putem raspunde singuri sau ar trebui s-o facem, daca putem s-o facem, sau ... daca vrem s-o facem.
Exista cineva care ar putea? Probabil ca da. Are vreo importanta sa stim raspunsurile? De asemenea, probabil ca da, probabil ca nu. Tine de fiecare sa considere cata importanta poate si vrea sa acorde acestor raspunsuri.
Privind introspectiv in urma si apoi in prezent presimt o schimbare, mare. In ce sens? In bine, sunt sigur.
Ceva sau mai exact cineva, mi-a deschis ochii, intr-un fel sau altul mi-a readus in atentie lucruri care conteaza cu adevarat, lucruri care au greutate pe orice scara de valori, care ne fac mai buni sau care contribuie la cresterea noastra. Pentru aceasta ii multumesc si are toata recunostinta mea.
Cateodata e important sa dai atentie si la ce se intampla in jur, ca poate, intr-o zi o sa ai placuta surpriza de a invata lucruri noi sau de a-ti aduce aminte de alte aspecte importante pe care le-ai uitat sau pe langa care ai trecut in graba, in goana asta nebuna dupa timp fizic, care parca devine din clipa in clipa mai putin. Sub subterfugiul sintagmei "nu mai am timp" pierdem teren in planul relationarii cu ceilalti.
Renuntam, incet incet la "maruntisurile" care, alta data ne pozitionau pe o anumita treapta, si care ne caracterizau ca fiind umani, atenti, sinceri, corecti.
Din ce in ce mai rar ne gandim la acestea, ne multumim sa ne traim viata, dar oare ne-o traim sau doar ne-o irosim?
Avem puterea sa spunem "Nu!" raului ce ne invaluie incet, dar sigur, si sa nu ne multumim cu o inertie intrata in rutina zilnica.
Daca vrem sa schimbam ceva trebuie sa actionam pana nu e prea tarziu. Decizia e in mainile noastre.
Chiar daca "cu o floare nu se face primavara" putem avea fiecare din noi primavara noastra, numai a noastra, in gradina noastra, pe care nu ne-o poate lua nimeni.
Cu cat sunt mai multe astfel de gradini, cu atat mai mare poate fi impactul asupra vietilor noastre si ale celor din jur. Putem actiona direct sau indirect, constient sau intuitiv si rezultatele nu vor inceta sa apara.
Hai sa fim sinceri cu noi si sa vedem cata atentie acordam valorilor "de alta data", pe care, pe masura ce trece timpul, le vedem si le intalnim din ce in ce mai rar in jurul nostru.
Respectul de sine si fata de ceilalti e un deziderat pe cale de disparitie.
Lupta acerba intre doua concepte milenare: bine si rau tinde sa incline balanta catre cel de-al doilea.
Dar asta nu se va intampla la nesfarsit, dupa cum e legea firii o roata care se invarteste continuu, ceea ce acu' e jos intr-un viitor va fi sus, ceea ce moare azi va face loc pentru altceva ce se va naste maine.
Timpul le va rezolva pe toate.
In concluzie, nu e nici o concluzie care sa fie prezentata aici, ci doar un indemn de a va uita in interiorul vostru si de a vedea cine sunteti cu adevarat, si daca va place ceea ce sunteti, si daca ati schimba ceva in cazul in care ati vrea sa deveniti mai buni.
Totul tine de liberul arbitru.
Fiti propriul arbitru si luati singuri deciziile care v-ar putea influenta!
Puterea e in mainile voastre. Si aveti multa putere.

Folositi-o!

PS Sarbatori fericite!

No comments:

Motto

Nobody's prefect, ... everyone has a point of view !